lukoil-banenr

Na uite că am ajuns şi la acesta. Test Drive-ul cu MINI Countryman de generaţie nouă, la care am fost împreună cu mai mulţi jurnalişti din ţară şi din afară. Experienţa MINI a avut loc pe un traseu fascinant şi ne-a dus din Munchen până în munţii Alpi pe partea Italiei. Despre aventurile noastre, dar şi despre noul Countryman aflaţi mai multe, în textul de mai jos.

FLYONE

Până să punem mâna pe MINI Countryman am avut parte de un mix de senzaţii tari, după ce am zburat din Chişinău în Bucureşti la bordul unui YR-ATF, de acolo am mai schimbat un avion spre Sibiu, după care abia spre seară am aterizat în Munchen. Nu mă întrebaţi de ce am călătorit pe un asemenea itinerar, că nu ştiu răspunsul. Am surâs a mulţumire însă, când am văzut că la ieşirea din aeroportul Munchen, ne aştepta noul G12. În sfârşit am avut parte şi de confort nu doar turbulenţe.

diselok

De atunci şi până astăzi, a trecut multă vreme (mai bine de o lună de zile), însă, senzaţiile s-au tatuat adânc în amintiri. O maşinuţă plină de emoţii, de personalitate şi caracter. Aşa am memorizat eu Countryman-ul. Trebuie să recunosc că mi-au plăcut dintotdeauna modelele MINI, astfel că nu va fi uşor să identific toate neajunsurile acesteia, comparativ cu multitudinea de complimente pe care i le-am adresat. Totuşi, asta nu înseamnă că este chiar un sfânt şi că nu ar avea nevoie de îmbunătăţiri. No.

Alinierea în parcare

Să începem cu partea bună a lucrurilor. Noua generaţie a lui Countryman a crescut semnificativ în comparaţie cu predecesorul său. Acest lucru nu se referă doar la dimensiuni, crossoverul fiind pe plus cu circa 20 cm pe lungine, 3 cm lăţime şi 7.5 cm adaos la ampatament. O diferenţa care se simte! Designul lui Countryman a evoluat la rândul lui, dând dovadă de o maturizare armonioasă. Cu blocuri optice mai pătrăţoase, linii de caroserie sculptate pe profil, aripi un pic mai sporty umflate sus şi, overall, un look mai sever.

Analizând în detaliu maşina, putem spune că se observă clar, urmele unei evoluţii. Designerii au păstrat o serie de trăsături caracteristice, modificând doar detaliile care le înconjoară sau le definesc. Avem în continuare proiectoare anticeaţă de o formă rotundă, însă dotate cu LED, blocuri optice LED, barele longitudinale sunt ceva mai înalte, grila frontală păstrează numărul de unghiuri însă a fost un pic alungită, persistă aceeaşi umflătură pe capotă, doar că a luat o altă formă. Geamurile laterale se aseamănă mult cu generaţia anterioară, însă la noul model sunt un pic mai turtite şi alungite.

Chiar şi la interior, veţi vedea că s-a mers pe varianta de îmbunătăţire, fără a se recurge la schimbări radicale. Gurile sistemului de climatizare au rămas la locul lor, numai că din rotunde s-au transformat în dreptunghiulare, ecranul sistemului de infotainmet şi navigaţie a rămas la locul lui, iar pe deasupra mai e şi touchscreen. Vitezometrul a migrat alături de turometru, făcând loc pentru comenzile necesare interfeţei de navigare. A evoluat şi interfaţa sistemului de climatizare, care acum e mai citeţ, dar care iată că, nu prea s-a descurcat cu doi pasageri în maşină. Oricât nu ne-am chinuit să îl setăm la diferite temperaturi şi moduri de funcţionare, tot ne-am sufocat de căldură 🙁

Este adevărat că erau şi temperaturi caniculare însă, cu acest argument nu m-a convins, eu  îmi doream să fie răcoare. Mai ales că, habitaclul lui Countryman te protejează bine de razele solare, având geamurile laterale practic verticale iar parbrizul este la o distanţă bună de şofer, astfel că nu te prăjeşti ca o găină la grill. Totuşi nu am putut să-mi explic de ce nici la 16 grade nu era suficient de rece.

Că tot suntem aici, trebuie să vă spun că mi-a plăcut foarte mult interiorul. Centimetrii în plus şi-au făcut efectul, asigurându-ţi suficient spaţiu de manevrare. Proba preferată atunci când testez un automobil nou, este să îmi setez scaunul şoferului cât mai confortabil şi mai în spate (nu îmbrăţişez volanul), după care merg pe banchetă să văd cât spaţiu îmi rămâne pentru picioare. Am rămas plăcut surprins să văd că se poate sta confortabil şi aici. Un rol important îl au spătarele, aşezate sub un unghi de înclinare destul de bun astfel că nu stai ca pe un scaun de bucătărie ci destul de relaxat.

Panoul de bord este plin de surprize, tot felul de luminiţe, ascunse parcă sub piele (în trimuri), dar şi cele auxiliare care cuprind display-ul şi care te ajută să înţelegi mai bine ce faci, atunci când setezi sistemul de AC spre exemplu. Poţi vedea pe scară largă încotro mişti rotiţa, spre roşu sau spre albastru, iar aceste nuanţe sunt redate pe un semicerc. Nu e un breakthorugh tehnologic, dar îşi merită atenţia.

Absolut toate instrumentele necesare şoferului sunt acum la îndemână, ori mai bine zis în câmpul vizual. Este adevărat că necesită un pic de timp până te obişnuieşit să găseşti unde stă fiecare simbol şi ce semnificaţie are, dar în scurt timp, această compactare începe să îţi placă tot mai mult. Rămâne loc suficient pentru ca tu să te simţi liber în mediul tău, fără să fii frustrat de multitudinea de butoane şi comenzi.

Ggăseşti aici tot de ce ai nevoie

Tot aici ar trebui să vorbesc şi despre confort. Scaunele sport de pe versiunea Cooper S sunt după părerea mea cele mai ok. Ceea ce nu pot spune despre scoicile sport ce se găsesc pe modelul John Cooper Works, care sunt mai dure şi au mai puţine poziţii de reglare. Iar dacă ajustarea se face manual şi nu electric, atunci e un adevărat chin să îţi găseşti locul. Cazul nostru.

Nu aş putea avea obiecţii la calitatea materialelor folosite. Denotă un lux aparte şi un rafinament deosebit. S-a lucrat enorm de mult la detalii, iar acest lucru împinge noul Countryman cu un pas în faţa rivalilor săi.

Şi breloc personalizat, care ascunde o funcţie foarte utilă!

Pe partea motorizărilor şi felul în care se conduce pot să vă spun că…mi-a lipsit versiunea diesel. Noi am condus doar modelul Cooper S dotat cu motorul pe benzină de 2.0 litri şi 192 cai putere (280 Nm) şi John Cooper Works care pune pe roţi deja 231 de CP (350 Nm). Dacă despre primul vă pot spune că este suficient pentru oraş, atunci versiunea JCW e pe post de cafetieră dimineaţa. Apeşi butonul Start şi îţi faci ziua mai frumoasă.

Accelerează instant (6.5s pentru 0-100 km/h), prinde viteză rapid, sună agresiv în decelerare sau la schimbul de trepte şi te energizează la fel ca o cafea. În scurt timp însă, după ce trece sevrajul se instaurează sentimentul de oboseală, îndeosebi la drum lung. De acest lucru ne-am convins în timp ce ne întoarceam deja din nordul Italiei şi ţineam direcţia Munchen.

Să nu mă înţelegeţi greşit. Este un model foarte manevrabil, cu direcţia fermă (care nu îţi permite să caşti gura prea mult la peisaje, pentru că părăseşti banda imediat), distractiv în reprize scurte, dar…totuşi nepotrivit pentru distanţe lungi sau off-road. Suspensia este prea rigidă, iar cu jantele de 19 inch şi anvelope runflat, cu profil mic, îţi transformi călătoria într-un chin.

Sistemul de tracţiune integrală ALL4 cât şi transmisia Steptronic, cu opt rapoarte, sunt oferite standard pe orice model. Şoferul poate alege din cele trei moduri de rulare, Normal, Sporty şi ECO, mişcând rotiţa de la baza levierului. Aceleaşi setări sunt disponibile şi pentru modelarea suspensiei, asta desigur dacă ai bifat opţiunea cu amortizoare reglabile pe duritate, care îţi deschide accesul către Dynamic Damper Control. De reţinut că modificările şi navigarea prin meniul central se poate face prin intermediul ecranului touchscreen, o premieră pentru MINI Countryman.

Pe maşinile testate aveam incluse şi sisteme de siguranţă, cum sunt cele de frânare autonomă de urgenţă, în cazul unei coliziuni iminente sau dacă îţi apare un pieton în cale. Acest sistem însă nu îţi asigură oprirea definitivă ci intervine doar cu o frânare bruscă care ar trebui să te readucă la simţuri. Pe partea tehnologii trebuie menţionat şi head-up display-ul, care dublează informaţiile cele mai de preţ, pe sticlă. Astfel te scapă de nevoia de a rătăci ochii pe cadranele de mai jos. Mai sunt MINI Connected şi MINI Find Mate, sisteme pe care nu le-am testat, dar care, tind să îi cred pe oficiali, când spun că sunt utile.

Ce-ar mai fi de zis despre noul MINI Countryman? Arată bine, atât interior cât şi exterior, cu un design neobişnuit, se conduce superb, este spaţios (450 de litri volum portbagaj), agil şi cu siguranţă că îţi conferă mai multă încredere în condiţii de aderenţă redusă, graţie sistemului de tracţiune integrală ALL4. Lasă de dorit la confortabil şi în cazul motoarelor pe benzină, e cam pofticios. Motiv pentru care mi-ar plăcea mai mult un MINI Cooper D Countryman, cu 150 CP şi 330 Nm, sau MINI Cooper SD Countryman, cu acelaşi motor de 2.0 litri diesel dar care scoate deja 190 CP şi 400 Nm.

Foarte ergonomic şi cu gust!
Căldură insuportabilă la amiază…aveam nevoie de un refugiu
Iar acesta este MINI Cooper Countryman S, cu motorul de 2.0 litri turbo, benzină şi 190 de CP
Colantare pe capotă 🙂

John Cooper Works. Maşina care o aşteptam cel ami mult în ziua de test
Am deschis capota ca să văd ce mai scrie 🙂 Un automobil britanic, fabricat de nemţi cu componente de peste tot, inclusiv Polonia
Blocuri optice Full LED
Cel mai neputincios model din test. 1.5 litri în trei cilindri…
Licuriciul de noapte. Un flash micuţ care nu oboseşte să licărească
Tracţiune integrală inteligentă şi eficientă
Frumuseţe nemaipomenită în nordul Italiei
Un mascat surprins în plină acţiune
Drum şerpuit. Acolo se simte bine MINI
Pe viraje!
Cooper S şi John Cooper Works
Off-road-ul european
Nici vorbă de lipsă de spaţiu
Cam aşa arată 450 de litri volum portbagaj
Combinaţie de piele fină, crom, plastic negru şi trimuri deosebite
În caz că ai uitat pentru ce ţi-ai dat sufletul
Nu vă zic cu ce viteză conducea „moşul” 🙂
Oricând, oriunde, e o plăcere să stai pe bancheta din spate a unui şeptar de generaţie nouă
Acele mici dungi roşii, nu sunt altceva decât indicatorul nivelului de carburanţi din rezervor
Cruise control cu funcţia de menţinere a distanţei
Bordul lui John Cooper Works. O inscripţie care o întâlneşti peste tot în acest automobil

Comentarii