lukoil-banenr

Istoria Land Rover

bodybuilding

Pe data de 30 aprilie 2008 s-au împlinit 60 de ani de la prezentarea primului model Land Rover.

diselok

Istoria Land Rover este una lungă şi bogată care a început în anul 1948 cu un vehicul denumit simplu Land Rover şi cunoscut ca fiind versatil şi durabil. Astăzi, dragi prieteni, voi începe incursiunea în istoria acestei legende care a pus temelia clasei SUV-urilor.

De atunci, numele Land Rover a devenit sinonim la nivel mondial cu vehicul având transmisie integrala 4×4, fiecare model nou Land Rover apărut fiind proiectat şi construit pentru a răspunde aceleiaşi cerinţe: un vehicul care să îmbine excelent versatilitatea, robusteţea şi capacitaţi de trecere inegalabile în off road.

În anul 1947, Anglia se afla în plin proces de reconstrucţie după sfârşitul celui de al doilea război mondial, iar pentru că materiile prime erau aproape epuizate, guvernul de atunci acorda destul de greu aprobări pentru reluarea producţiei de automobile, o condiţie obligatorie fiind aceea ca o mare parte din producţie să fie exportată.

Fraţii Maurice şi Spencer Wilks care conduceau firma englezească Rover încă din anii ’30 şi pe care au reuşit să o rentabilizeze, au remarcat în acea perioadă de după război o cerere mare de vehicule 4×4 utilitare (ex-militare) mai ales din partea agricultorilor.

În primăvara anului 1947, cei doi fraţi Wilks au demarat proiectul unui automobil utilitar cu transmisie integrală, pe care l-au numit Land Rover. Inginerul Olaf Poope, directorul fabricii Rover din Solihull, a venit cu ideea ca şasiul noului vehicul utilitar să fie construit ca un cadru direcţional, fiecare componentă din acesta trebuia să fie sudată comun din 4 bucăţi de tablă, în acest fel nefiind necesara achiziţionarea de profiluri scumpe. Deoarece aluminiul şi vopseaua de culoare verde se găseau în stocuri mari în fostele fabrici de avioane de luptă din Anglia, s-a luat următoarea decizie: caroseria să fie realizată din aluminiu şi vopsită în culoarea verde deschis.

Un prim prototip a fost finalizat în a doua jumătate a anului 1947, fiind realizat pe un şasiu de Jeep Willis. Acesta dispunea de o caroserie „deschisă”, avea echipat un motor pe benzina de 1,6L (50CP) şi cutie de viteze cu 4 trepte împrumutate de la modelul Rover P3, transmisie integrală, iar postul de conducere era amplasat pe mijloc. Conducerea firmei Rover a hotărât trecerea la producţia de serie, fiind realizate 50 de exemplare „pre-serie”.

Lansarea oficială a versiunii de serie Land Rover a avut loc pe data de 30 aprilie 1948 la Salonul auto de la Amsterdam, unde s-au primit câteva sute de comenzi ferme, primele comenzi fiind onorate în luna iulie a aceluiaşi an. Preţul pentru versiunea de bază, cu caroserie
„deschisa”, era de 490 de lire sterline, potenţialii clienţi puteau opta, contra unei sume suplimentare, şi pentru versiuni de caroserie cu acoperiş textil sau metalic, dotate cu portiere. În ambele cazuri ampatamentul măsura 2.032 m. Land Rover avea echipat un motor de 1,6L (50CP), transmisia era integrală permanentă, fiind asigurată de o cutie de viteze cu 4 trepte (doar a III-a şi a IV-a erau sincronizate), plus o cutie de transfer cu 2 trepte. Suspensia faţă/spate era cu axa rigida, arcuri lamelare şi amortizoare hidraulice. Sistemul de frânare era prevăzut cu tambure la ambele punţi, iar direcţia era de tip cu recirculare de bile. Până la sfârşitul anului 1948 au fost fabricate 1.758 de exemplare, destinate în mare parte exportului.

În anul 1949 este lansată o nouă variantă de caroserie denumită Station Wagon. Concepută de carosierul englez Tickford, partener tradiţional al firmelor Rolls Royce şi Lagonda, noua caroserie era realizată pe un cadru de lemn şi putea oferi până la 7 locuri. Ca dotări erau oferite: tapiţerie din piele, parbriz laminat, sistem de încălzire la interior, roată de rezervă acoperită etc. Datorită preţului ridicat de achiziţie, aceasta nouă variantă de caroserie nu s-a bucurat de un mare succes comercial, fiind fabricată în doar 641 de exemplare.

În anul 1950 a fost realizată o importantă modificare tehnică, regăsită până şi la modelele 90/110 din anii ’80: amplasarea, pe lângă maneta deja existentă, a două noi manete de cuplare: una pentru cuplarea roţilor din faţă cu comutarea concomitentă pe translare mai lentă şi una pentru cuplarea roţilor din faţă mai rapidă la transmisie. Tot în anii ‘50 farurile au fost amplasate în faţa grilei radiatorului.

Doi ani mai târziu, singurul motor disponibil până atunci de 1,6L (50CP) este înlocuit cu unul nou de 2L. În acelaşi an au fost montate mânere pentru portiere la exterior.

În 1954 sunt oferite două noi versiuni pentru ampatament care măsurau 2,184 m şi respectiv 2,718 m, ambele înlocuind singura versiune disponibilă până atunci. Tot în acel an este lansată o nouă variantă de caroserie: pick-up.

Începând cu anul 1956 este disponibilă o nouă variantă de caroserie cu 5 uşi şi 10 locuri, denumită Station Wagon şi oferită în versiunea cu ampatament mare (2,718 m). Spre deosebire de primul Station Wagon, realizat de firma Tickford, această nouă variantă era construită pe un cadru metalic mult mai simplu şi cu dotări interioare mai puţine. Ca noutăţi pe lista de dotări se înscriu trapa şi luminile la interior. Tot în acel an varianta cu 3 uşi, având ampatament scurt, putea oferi pana la 7 locuri.

Datorită cererii tot mai mari de vehicule cu transmisie integrală, Land Rover a lansat noi versiuni cu ampatament variabil şi noi variante de caroserie pentru a îmbunătăţi flexibilitatea.

În 1957 este prezentată în premieră versiunea de motorizare diesel. Noul motor avea capacitatea de 2L şi dezvolta 52 CP la 4000 rpm. Tot în acest an sunt lansate două noi versiuni de bază pentru ampatament: 88 (2,235 m) şi 109 (2,769 m).

În 1958 este lansată o nouă generaţie denumită Seria a II-a, care prezenta o serie lungă de modificări de ordin tehnic şi stilistic. Din punct de vedere mecanic principala noutate o reprezenta introducerea unei noi motorizări pe benzină de 2,25L care dezvolta 72 CP şi care a devenit motorizarea standard cea mai comercializată până la mijlocul anilor ’80, atunci când motorizarea diesel a devenit mult mai solicitată. Din punct de vedere estetic, sunt remarcate capota motorului rotunjita, un cant longitudinal pe lateral şi pragurile de sub portiere. Cele două variante de bază pentru ampatament au fost păstrate.

Anul 1961 aduce o noutate importanta prin prezentarea Seriei II A, care se deosebea prin mici modificări de ordin stilistic şi prin introducerea unei noi motorizări diesel de 2,25L.

Din 1967 este oferit un nou propulsor pe benzină cu 6 cilindri de 2,6L, care dezvolta 90 CP. Pentru această motorizare este oferit în standard sistemul de frânare servoasistat. În acelaşi an, firma Rover, din care făcea parte şi Land Rover, devine o parte a grupului Leyland Motors LTD, „rebotezată” mai târziu British Leyland (BL).

Începând din 1968, farurile sunt amplasate la exteriorul aripilor, iar portierele au un nou design. Seria II A este considerată de mulţi specialişti cel mai reuşit model de până atunci al lui Land Rover, iar în percepţia publicului în general e tipul de Land Rover „clasic”, asta şi datorită numeroaselor apariţii în filme şi documentare TV din Africa. Succesul comercial a fost şi el pe măsura popularităţii. În perioada 1969-1970 vânzările anuale depăşeau 60.000 de exemplare, comparativ cu modelul Defender (urmaş al Seriei III) din anii ’90, care se comercializa în circa 25.000 de exemplare pe an.

Datorită creşterii continue a cererii de vehicule cu tracţiune integrală şi a diversificării cerinţelor venite din partea potenţialilor clienţi, firma britanică a început dezvoltarea încă de la începutul anilor ’60 a unui nou model, care să ofere acelaşi nivel de confort atât pe şosea, cât şi în off road, proiectul numindu-se Road Rover.

Noul model a fost lansat în mai 1970 şi a fost denumit Range Rover. Lansarea noului model a fost considerată un succes decisiv, iar automobilul – catalogat de către specialişti ca primul model veritabil de automobil multifuncţional. Noul model Range Rover era disponibil în varianta de caroserie de tip break cu 3 uşi şi 5 locuri, şi prezenta o serie de noutăţi tehnice: motor V8 de 3,5L (135CP) din aluminiu, transmisie integrală permanentă, şasiu din elemente de aluminiu, suspensii cu arcuri elicoidale, sistem de frânare servoasistat prevăzut cu discuri. Performanţele erau si ele pe măsură pentru vremea respectiva: viteza maximă 153km/h şi acceleraţia 0 – 100km/h în circa 15 sec. La toate acestea se adaugă o finisare mai îngrijită şi materiale de mai bună calitate.

În cursul anului 1971 este prezentată Seria III, ca înlocuitoare a Seriei II A şi care a fost cea mai longevivă şi constituită din cele 3 serii, fiind fabricată până în 1985 în peste 440.000 de exemplare. Noua Serie III se distinge la exterior prin micile retuşuri şi noua grilă faţă din material plastic, iar la interior se remarcă noua planşă de bord cu instrumentele plasate pe partea postului de conducere şi nu central ca la seriile precedente. Din punct de vedere tehnic merită menţionate raportul de compresie crescut de la 7:1 la 8:1 pentru motorul pe benzina de 2,25L, precum şi noua cutie de viteze cu 4 trepte sincronizate.

În 1975, datorită dificultăţilor financiare, compania British Leyland este naţionalizată, iar Land Rover, care făcea parte împreună cu Rover din aceasta, se separă şi devine parte din noua divizie de vehicule comerciale, denumita Land Rover British Leyland Grup.

În anul 1976, de pe benzile de montaj a ieşit exemplarul cu numărul 1000000, fabricat de firma britanică. Un an mai târziu sunt oferite opţional pentru modelul Range Rover direcţia servoasistată şi overdriver-ul.

În 1979 a fost lansată o nouă versiune pentru Land Rover Seria III Station Wagon, denumită 110. Aceasta avea echipat motorul V8 de 3,5L de pe Range Rover, dar care dezvolta în acest caz 91CP, iar transmisia era integrală permanentă. În acelaşi an, şi în 1981, modelul Range Rover obţine două preţioase victorii în raliul Paris-Dakar la clasa 4×4.

Anul 1980 aduce numeroase îmbunătăţiri motorizărilor precum şi transmisiei în scopul creşterii performanţelor, scăderii consumului şi îmbunătăţirii capacităţilor de trecere în off road. În acelaşi an au fost aduse unele îmbunătăţiri la suspensiile modelului Range Rover prin coborârea gărzii la sol cu 2 cm şi introducerea barelor anti-ruliu. Un an mai târziu în luna mai este lansată varianta de caroserie cu 5 uşi pentru Range Rover.

În 1982 este prezentată o nouă versiune de echipare denumită County pentru Land Rover Station Wagon. În acelaşi an sunt oferite pentru modelul Range Rover cutia de viteze manuală cu 5 trepte şi opţional o cutie automată cu 3 trepte de origine Chrysler.

În cursul anului 1984, Seria III a fost înlocuită cu o nouă serie de modele denumită 90/110/127 (în funcţie de lungimea ampatamentului exprimată în inch), care a beneficiat de importante modificări tehnice şi stilistice. Din punct de vedere tehnic au fost introduse: un nou motor diesel de 2,5L (68CP), un nou sistem de tracţiune integrală derivat din cel de la Range Rover, suspensia cu arcuri elicoidale, sistemul de frânare servoasistat şi direcţia servoasistată oferită opţional. Din punct de vedere stilistic a fost realizată o nouă parte frontală, care se integra mai bine în aspectul general şi interiorul complet redesenat. Tot în 1984 firma JRA Limited din Australia, o filială a grupului British Leyland, a demarat asamblarea modelului Land Rover 110.

În 1985 este lansată o nouă motorizare pe benzină de 2,5L (81CP) disponibilă pentru Land Rover 90/110/127.

În aprilie 1986 este disponibilă în premieră o nouă motorizare turbodiesel cu 4 cilindri de 2,4L (114CP) realizată de producătorul italian VM Motori şi care era disponibilă pe ambele modele. În acelaşi an este realizat un prim facelift modelului Range Rover. Acesta a beneficiat de mici retuşuri la exterior şi interior, precum şi de introducerea sistemului de injecţie electronică de benzină, puterea crescând la 168CP, transmisia automată cu 4 trepte şi noi accesorii pentru îmbunătăţirea confortului.

Tot în acelaşi an British Leyland PLC devine Rover Grup iar doi ani mai târziu acesta este privatizat şi devine o parte din British Aerospace, acum fiind denumit simplu Rover.

În 1987 are loc primul export oficial al modelului Range Rover în Statele Unite ale Americii.

La mijlocul anilor ’80, firma britanică a început dezvoltarea unui nou model, proiectul fiind denumit Project Jay. Modelul final a fost prezentat în premieră în 1989, cu ocazia Salonului de la Frankfurt şi a fost botezat Discovery, fiind absolut deosebit de modelele anterioare din punct de vedere al design-ului. Forma complet nouă avea multe trăsături de design distinctive, precum aspectul exterior vertical, linia „umerilor” coborâtă, acoperişul în trepte, hayonul cu deschidere laterală şi suprafaţa vitrată generoasă. Realizat pe baza modelului Range Rover, noul model Discovery a beneficiat de un nou sistem de tracţiune integrală permanentă, precum şi de un sistem revoluţionar de control la coborâre în panta, denumit HDC (Hill Descent Control), ca dotare standard. De la început, noul Discovery a fost disponibil în varianta de caroserie cu 3 uşi, iar ca motorizări – cu un V8 pe benzina de 3,5L(170CP), precum şi unul turbodiesel de 2,5L (125CP) produs de firma italiană VM Motori. Tot în 1989, pentru modelul Range Rover sunt oferite două noi motorizări: un V8 pe benzină de 3,9L(182CP), precum şi un turbodiesel, acelaşi ca pe Discovery.

În 1990 seria de modele 90/110/127 este înlocuită cu un model total revizuit, botezat Defender. În acelaşi an debutează primul export al modelului Discovery în Japonia, sub denumirea de Honda Crossroad. Tot în acelaşi an este prezentată varianta de caroserie cu 5 uşi pentru Discovery.

În 1992 este oferit un nou motor turbodiesel de 2,5L cu injecţie directa, care furniza 107 CP. Dezvoltat şi fabricat de Land Rover, noul motor a fost disponibil pe toate cele 3 modele. În acelaşi an este disponibil, pe versiunea cea mai luxoasă denumita HLS a modelului Range Rover, un nou motor V8 pe benzină de 4,2L şi un nou tip de suspensie reglabilă pe înălţime.

La începutul anului 1994, grupul Rover, din care făcea parte şi firma Land Rover, este achiziţionat de către firma BMW. Tot în acel an este realizat un prim facelift pentru modelul Discovery, acesta aducând noutăţi de ordin tehnic şi stilistic.

În noiembrie 1994 este lansată o nouă generaţie a modelului Range Rover, producţia primei generaţii continuând încă un an în paralel cu cea noua sub denumirea de Range Rover Clasic. Noua generaţie dispune de o caroserie mult mai spaţioasă şi aerodinamică (Cx = 0,38 – foarte bun pentru clasa off road), suspensie şi sistem de transmisie integrală permanentă de concepţie nouă. Gama de motoare cuprindea doua V8-uri pe benzină de 4L(190 CP) şi 4,6L (225 CP), precum şi un „6 în linie” turbodiesel de 2,5L (136 CP) de origine BMW. Ca dotări de serie pentru siguranţă erau oferite ABS-ul şi dublu airbag. Cu această nouă generaţie au fost atinse doua obiective: luxul şi confortul ridicat în off road.

În 1997, la Salonul auto de la Frankfurt, este lansat un nou model denumit Freelander. Noul model face parte din clasa SUV compactă, care era până atunci dominată de modele japoneze. Noul Freelander dispunea de caroserie autoportantă, suspensie independentă pe ambele punţi, transmisie integrală permanentă, sistem de control al tracţiunii, precum şi de un comutator (plasat pe maneta schimbătorului de viteze), care ajuta la urcarea sau coborârea în pantă, prin care raportul de transmisie al primei trepte este mărit, viteza maximă limitându-se la 9km/h. De la început, Freelander a fost disponibil în 3 variante de caroserie: station wagon cu 3 sau 5 uşi şi cabrio soft-top, iar ca motorizări un „4 în linie” pe benzină de 1,8L (120CP) şi un turbodiesel de 2L (97CP).

În octombrie 1998 este lansată a doua generaţie Discovery. Deşi exteriorul şi interiorul au fost complet reproiectate şi au fost modificate nu mai puţin de 720 de componente, aerul dezinvolt şi aspectul inedit s-au păstrat. Datorită creşterii dimensiunilor caroseriei, la interior spaţiul pentru pasageri s-a mărit, fiind oferite acum 7 locuri. Noul Discovery era oferit într-o singură variantă de caroserie cu 5 uşi, iar ca motorizări disponibile – un V8 pe benzina de 4L(200CP) şi un turbodiesel cu 5 cilindri de 2,5L (135CP). Tot atunci au fost oferite pe Discovery noi sisteme: ARC (Active Ride Control), ACE (Active Cornering Enhancement), care controlează şi reduce ruliul în viraje abordate cu viteză mai mare, şi HDC (Hill Discent Control), preluat de la Freelander. În prima parte a anului 1999, BMW renunţă la grupul Rover, iar firma Land Rover, care făcea parte din acesta, este vândută de BMW către Ford Motor Company contra sumei de 2,5 miliarde de dolari.

În vara anului 2001 pe modelul Freelander sunt oferite două noi motorizări: un V6 pe benzină de 2,5L (170 CP) şi un turbodiesel de 2,5L (140 CP) precum şi o nouă cutie automată Comand Shift. Mai târziu, în luna noiembrie a aceluiaşi an, este lansată a treia generaţie Range Rover. Noul Range Rover beneficia de caroserie autoportantă, motoare absolut noi de origine BMW: un V8 pe benzină de 4L (280 CP) şi un turbodiesel de 3L (184 CP), cutie de viteze secvenţială, suspensie independentă controlată electronic şi un sofisticat sistem de tracţiune integrală permanentă. Noul Range Rover era capabil să urce pante de 45 de grade şi traversa porţiuni cu înclinare transversală de 35 grade. La momentul apariţiei, a treia generaţie Range Rover a fost cel mai scump proiect din istoria industriei auto britanice.

În vara anului 2004 este lansată a treia generaţie a modelului Discovery. Noul Discovery dispunea de caroserie autoportantă, suspensie independentă reglabilă, transmisie integrală derivată din cea a modelului Range Rover. Ca motorizări erau oferite două pe benzină, un V6 de 4L (216 CP) şi un V8 de 4,4L (295 CP), precum şi un turbodiesel V6 de 2,7L (187 CP). Au fost oferite trei noi sisteme DSC, 4ETC, HDC. Denumit LR3 în Statele Unite, Discovery III a obţinut doua premii: North American Truck of the year 2005 şi Sport Utility of the year 2005, decernat de către publicaţia Motor Trend. În 2005, la Salonul auto de la Geneva, este prezentat un nou model (al 5-lea în gamă), denumit Range Rover Sport. Realizat pe mecanica lui Discovery III şi cu un design inspirat de la concept car-ul Stormer, noul model este oferit cu 4 motorizări: două V8-uri pe benzină de 4,4L (295CP) şi de 4,2L supra-alimentat (390 CP), precum şi două turbodiesel de 2,7L (187 CP) şi V8 de 4L (272 CP). Pentru toate motorizările este disponibilă o transmisie automată cu 6 trepte. În acelaşi an este operat un face-lift modelului Range Rover, iar motorizările de origine BMW sunt înlocuite cu motorizări de origine Jaguar.

În toamna anului 2006 este lansată a doua generaţie a modelului Freelander. Considerat un SUV premium, Freelander II era disponibil într-o singură variantă de caroserie cu 5 uşi, avea un design elegant, oferea un spaţiu interior mai mare şi o lista lunga de dotări standard si opţionale. Erau disponibile doua motorizări: una pe benzină cu 6 cilindri de 3,2L (233 CP) şi un turbodiesel de 2,2L (160 CP). Motorul pe benzină era oferit în standard cu o cutie automată cu 6 trepte, iar cel turbodiesel cu o cutie manuală cu 6 trepte, cea automată fiind oferită opţional. Ca noutăţi merită menţionate sistemele: Terrain Response cu 4 programe şi DSC pentru controlul stabilităţii.

În primăvara anului 2007 a fost realizat un nou facelift modelului Defender, care a beneficiat de unele retuşuri la exterior şi interior, îmbunătăţirea calităţii fabricaţiei şi introducerea unor sisteme de siguranţă. Tot acum a fost introdusă pentru acest model o noua motorizare turbodiesel cu 4 cilindri de 2,4L, care dezvoltă 122 CP. Pentru acest propulsor a fost oferită o nouă cutie manuală cu 6 trepte.

În 2008, cu ocazia împlinirii a 60 de ani de la prezentarea primului model de serie Land Rover, la Salonul auto de la Detroit a fost prezentat concept car-ul LRX. Realizat pe un şasiu scurtat al modelului Freelander, LRX prefigurează design-ul şi unele soluţii tehnice care vor fi folosite pe viitoarele modele ale constructorului britanic, iar în primăvara aceluiaşi an a fost prezentată o ediţie jubiliară denumită SVX a modelului Defender, cu ocazia împlinirii a 60 de ani de la lansarea primului model Land Rover.

Pe data de 26 martie 2008, concernul american Ford vinde cele doua firme britanice Land Rover şi Jaguar, care făceau parte din Premier Automotive Group (PAG), către concernul indian Tata Motors.

Comentarii

DISTRIBUIȚI
Articolul precedentNoul BMW Seria 6 cabrio 2012
Articolul următorAtac la „Regi”